Dincolo de mănăstirile Baziaş şi Baciţa, ridicate de Sfântul Sava în secolul X-XI, când au fost construite şi marile edificii monahale din Kosovo şi întreaga Serbie, de zecile de cărţi de folclor tipărite de-a lungul anilor ca şi de sutele de titluri de beletristică, ziare şi periodice tipărite de sârbi pe teritoriul actualei Românii, legăturile dintre cele două ţări şi popoare sunt mult mai profunde.

Foarte multe dintre marile nume ale literaturii sârbe sunt legate într-un fel sau altul de spaţiul românesc. "Fie că s-au născut în Banat, fie că au studiat la Timişoara sau Arad, fie că au avut diverse slujbe, inclusiv diplomatice, în România, marii oameni de cultură sârbi au avut contacte cu această ţară", spune Slavomir Gvozdenovici. Într-o enumerare sumară merită amintiţi Sava Tekelija, cel mai mare mecena şi binefăcător al poporului sârb, care s-a născut la Arad; Dimitrie Tirol, întemeietorul primei biblioteci din Belgrad era timişorean, Iovan Ducici, “prinţul poeziei sârbe” a fost primul ambasador sârb la Bucureşti, o tradiţie diplomatică şi culturală continuată de romancierul Milan Rakici şi de Ivo Andrici, laureat al Premiului Nobel.

Un eveniment important a fost consemnat în octombrie 1998, când USR în colaborare cu Uniunea Mondială a Sîrbilor a organizat la Timişoara prima întâlnire a minorităţilor sârbe din Europa.

Uniunea Sârbilor din România organizează anual un "maraton" al dansului şi cântului popular sârbesc (în luna aprilie), un festival coral (în mai), editează săptămânalul "Naşa reci" (Cuvântul nostru) şi un trimestrial literar "Knjizevni Zivot" (Viaţa literară). În plus acordă asistenţă autorităţilor locale pentru funcţionarea şcolilor în limba sârba (îndeosebi a Liceului "Dositei Obradovici" din Timişoara).

În anul şcolar 2002-2003 în învăţământul preuniversitar existau 32 unităţi şi secţii cu predare în limba sârbă (din totalul de 23.519), în care învăţau 788 de elevi (0,02% din total). Î
Uniunea Sârbilor are aproximativ 30 de filiale locale şi aproximativ 5500 de membri activi. Astăzi, conform datelor ultimului recensământ, în România trăiesc aproximativ 31.855 etnici sârbi (dintre care 2.775 de caraşoveni), ceea ce reprezintă 0,14 la sută din populaţia ţării. Cei mai multi sârbi trăiesc în judeţul Timiş - 17.144 persoane, în Caraş Severin - 10.494, Arad, Mehedinţi etc