Opinii

Recomandarea 1735 si Revolutia pasoptista

Nu de mult, scena politica romaneasca a fost bulversata de adoptarea Recomandarii 1735, al carei autor este seful delegatiei Romaniei la acest for, Gyorgy Frunda. Pe scurt, “necazul” e ca recomandarea contesta conceptual “national” existent in unele constitutii europene, tinta fiind, fara echivoc, legea fundamentala a Romaniei. Un comentariu publicat pe lista de discutii Romania_eu. www.divers.ro ( Read more... )

Consideratii asupra proiectului Legii statutului minoritatilor nationale

Desi nu intrevad o ispravire prea degraba a actualei agonii legate de proiectul Legii statutului minoritatilor nationale din Romania, cred ca este de datoria mea sa sintetizez, inca si inca o data, principalele observatii ce se pot aduce acestui proiect, din perspectiva unei persoane ce se autocaracterizeaza ca fiind, cel putin in acest domeniu, atit oarecum competenta, cit si oarecum de buna credinta. Desigur, aceste pagini nu implica in vreun fel institutia guvernamentala unde lucrez in prezent, si nici alte persoane sau organizatii; aici este vorba doar despre parerile personale ale lui Dan Oprescu, exprimate in afara orelor de program, numai si numai cu scopul de a continua in mod constructiv o dezbatere publica atit de necesara. www.divers.ro ( Read more... )

Zilele acestea, ucrainenii din Romania sarbatoresc nasterea poetului lor national, Taras Sevcenko (1814 - 1861). Am stat de vorba despre Sevcenko cu prof. univ. dr. Ioan Rebusapca, care preda la catedra de slavistica a Facultatii de Limbi Straine a Universitatii din Bucuresti. www.divers.ro ( Read more... )

Delia Grigore:

Militeaza de ani buni pentru drepturile comunitatii pe care o reprezinta. Este mindra de originea sa, se bucura sa poarte costume traditionale sau sa vorbeasca in limba rromani. Cadru universitar, lider al unei organizatii civice, Delia Grigore este una dintre cele mai active femei in domeniul promovarii culturii si traditiilor rroma. www.divers.ro ( Read more... )

Interviu cu Gheorghe Sarau, consilier pe problemele rromilor la Ministerul Educatiei

Strategia guvernamentala pentru imbunatatirea situatiei rromilor dedica un capitol important accesului la educatie a romilor. Stind de vorba cu profesorul Gheorghe Sarau, am aflat care sint problemele specifice pe care le vizeaza Strategia si care sint programele in desfasurare in cadrul acestui program guvernamental. www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Recunoscind ca sumele alocate in ultimii noua ani pentru programele de integrare a rromilor, nu au avut efecte notabile, Guvernul anunta pentru acest an o finantare de peste 6 milioane euro si "schimbari majore de mentalitate si de abordare" in privinta programelor de finantare. www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Cu seriozitate despre muzica lautareasca (II)

Acum, cind tocmai a fost incoronat un nou rege al manelelor, va propunem o discutie despre muzica lautareasca, fenomen deosebit de complex, ce inglobeaza atit muzica tiganeasca adevarata cit si alte genuri mai putin "pure", printre care si manelele. La discutie au participat specialisti de la Muzeul Taranului Roman, locul unde se desfasoara proiectul "Ethnophonie", de tezaurizare sonora a muzicii traditionale din Romania. O parte a acestui proiect se refera chiar la muzica lautareasca, care isi propune sa inregistreze piese lautaresti cu muzicanti populari "de moda veche", acompaniati de tarafuri mici. Va prezentam partea a doua a interviului cu dr. muzicolog Speranta Radulescu, cercetator principal la departamentul de etno-muzicologie al Muzeului Taranului Roman. www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Nemultumiri si violente dupa acordarea compensatiilor pentru rromi

BUCURESTI www.divers.ro ( Read more... )

* Lucrare prezentata in cadrul Seminarului international Minoritati, mosteniri culturale, civilizatie romaneasca contemporana (Bucuresti, 21-22 octombrie 2003). Textul integral poate fi citit pe situl

Romania mare nu a fost un paradis pentru minoritatea germana, dar nici minoritatea germana nu a fost un ingeras inocent, blind si totdeauna loial. Desavirsirea unitatii statale in anul 1918 a insemnat pentru populatia majoritara, pe de o parte, o adevarata renastere nationala. Pe de alta parte, Regatul roman intregit era confruntat cu o mostenire multinationala nedorita, dar preluata o data cu integrarea celorlalte provincii romanesti, in primul rind a Ardealului, considerat un tinut ancestral si totodata un simbol al devenirii nationale. In vechiul Regat a existat o relativa omogenitate etnica in comparatie cu noile provincii, Transilvania, Banatul, Bucovina sau Basarabia. In Proclamatia de la Alba Iulia, adoptata cu ocazia marii adunari populare, au fost precizate, intre altele, principiile politicii fata de minoritatile nationale. Astfel, in documentul amintit se poate citi urmatoarea fraza: „Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie, prin indivizi din sinul sau, si fiecare popor va primi drept de reprezentare in Corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor care il alcatuiesc“. Politicienii romani au fagaduit atunci ca acest text de referinta, in care li se promiteau nationalitatilor largi drepturi lingvistice, culturale si administrative, va fi inclus in noua Lege fundamentala. Repetatele plingeri ale reprezentantilor minoritatii maghiare si nemultumirea crescinda a unor politicieni germani, care, de altfel, au sprijinit Unirea de la 1918, legate de faptul ca drepturile proclamate la Alba Iulia nu sint respectate in practica autoritatilor, au determinat puterile aliate sa insiste ca Romania sa includa in viitoarea Constitutie normele stabilite si legate de o politica minoritara liberala. Prin Acordul de la Paris, semnat de Romania la finele anului 1919, „guvernul roman se obliga sa asigure deplina protectie a vietii si a libertatii tuturor locuitorilor tarii, fara deosebire de nastere, de rasa sau de religie“. Prin Articolul 8 al aceluiasi Tratat se interzicea orice fel de discriminare din pricina apartenentei la o anumita etnie. Una dintre conditiile pentru incheierea Tratatului de la Trianon, prin care s-a consfintit in plan international unitatea nationala a noului stat, a fost, deci, crearea unui cadru juridic acceptat de catre toate partile implicate, cu scopul dezamorsarii unor posibile conflicte interetnice. Acordul de la Paris a fost aspru criticat de numerosi politicieni romani intrucit, „sub forma tratatului minoritatilor, s-a incercat sa se slabeasca“ caracterul unitar national al statului roman, transformind Romania intr-o „noua nenorocita Austro-Ungarie“. Opiniile citate ii apartin lui Vintila I. Bratianu si au fost rostite cu prilejul dezbaterii legate de adoptarea Constitutiei din 1923. Promisiunea solemna a regelui Ferdinand facuta cu prilejul incoronarii, care sustinea ca Proclamatia de la Alba Iulia va fi respectata intocmai si ca toti cetatenii tarii se vor bucura de aceleasi drepturi, indiferent de nationalitatea lor, a fost ignorata de parlamentarii romani de la Bucuresti, opunindu-i treptat un nationalism nedisimulat, uneori chiar brutal si agresiv. Nimeni altul decit Octavian Goga, viitorul prim-ministru sub a carui egida s-au adoptat in 1937 primele legi antisemite, respingea vehement temerile minoritatilor legate de o eventuala ingradire a libertatilor lor, mai ales dupa experienta negativa pe care acestia au avut-o in urma reformei agrare din anul 121. „Sentimentul nostru obstesc refuza exagerarile si xenofobia“, scria Goga in stilul ipocrit tipic al politicianismului nationalist interbelic, fiindca n-au fost niciodata „o coarda speciala a psihologiei romanesti“. Dupa ce a respins „mult trimbitatele puncte de la Alba Iulia“, Goga articula intr-un mod cit se poate de limpede linia programatica fata de minoritati, adoptata de mai toate guvernele instalate la putere dupa primul razboi mondial. In „marea adunare de la Alba Iulia, noi nu am vazut [...] niciodata altceva decit manifestarea istorica a romanismului din Ardeal pentru unirea cu Regatul, altceva nimic“. Transformarea asa-numitului „romanism“ in politica de stat era resimtita de minoritati ca un atac la identitatea lor nationala si ca o incercare nedisimulata de omogenizare etnica a societatii romanesti. Legile si reglementarile restrictive, sicanele birocratice si abuzurile xenophobe ale autoritatilor centrale si locale confirma aceste temeri exprimate de catre reprezentantii minoritatilor atit in Parlament, cit si in presa. Presiunile de deznationalizare dirijata vizau invatamintul, presa, limba materna, biserica, obiceiurile si cultura traditionala minoritara, provocind o contraofensiva a grupurilor etnice. Intr-o scrisoare de protest a deputatilor germani din 21 noiembrie 1923, legata de „lipsa de tolerenta in politica de astazi fata de minoritati“, se face o comparatie intre masurile sovine antebelice adoptate de guvernul ungar si cele ale guvernului roman. Autorii protestului ajung la concluzia ca pina si „faimoasa lege de maghiarizare a contelui Apponyi din 1907, combatuta cu inversunare de toate popoarele minoritare si inclusiv de romanii ardeleni [...], este mai ingaduitoare decit ordinele Dlui Ministru al Instructiunii Publice“ Problemele abordate in aceasta scrisoare au devenit o prezenta constanta a dezbaterilor si polemicilor intre majoritari si minoritari, inasprind climatul interetnic. Iata doar citeva exemple: 1. Introducerea obligatorie in scolile minoritarilor a studierii istoriei si geografiei in limba de stat; 2. Interzicerea folosirii denumirilor geografice in limbile nationalitatilor sau folosirea altei limbi decit cea romana pentru inscriptii publice; 3. Folosirea exclusiva a limbii romane la examenul de bacalaureat; 4. Interzicerea unor serbari in limbile etniilor si aprobarea acestora doar ca actiuni bilingve; 5. Asa-numitele reciclari lingvistice ale personalului didactic minoritar (ca justificare pentru epurari si inlocuirea corpului didactic prin etnici romani). Cresterea tensiunilor nationale si inasprirea atmosferei interetnice au facilitat aparitia unor grupari profasciste germane in Banat si in Transilvania. Fascizarea s-a produs in trei etape distincte: 1. 1918-1932 – faza fascizarii incipiente: domina factorii interni de influentare ideologica; 2. 1932-1940 – faza nivelarii spirituale voluntare (geistige Selbstgleichschaltung): echilibru intre factorii interni si externi; 3. 1940-1944 – faza subordonarii totale fata de politica, interesele si ideologia Reich-ului hitlerist domina factorii externi. Aceste faze se caracterizeaza printr-o radicalizare progresiva (sau, daca doriti, cumulativa) a unor segmente importante ale minoritatii germane din Romania, culminind cu acceptarea solutiilor ideologice si politice naziste propagate de conducerea celui de-al III-lea Reich prin intermediarii locali stabiliti in fruntea Partidului National-Socialist Muncitoresc German (NSDAP) al Grupului etnic german din Romania. Astfel se instaleaza o dictatura paralela in interiorul Romaniei. Acest sistem seamana cu cel instaurat in Germania, avind trasaturile unei dictaturi consensuale, pentru ca actiunile de rezistenta erau marginale. Existau doua forme de opozitie care se manifestau: 1) prin gesturi de respingere puternic personalizate (de exemplu, politicianul conservator Hans Otto Roth sau protestantul national-conservator Viktor Glondys, care aveau oarecare simpatii pentru evolutia situatiei din Germania nazista); 2) printr-o opozitie asumata din convingere si prin lupta din motive ideologice (de pilda, membrii ilegalisti ai PCR sau PSD, sindicalisti de stinga si reprezentanti ai bisericii romano-catolice). Tulburatoarea constatare facuta de Hannah Arendt in Originile totalitarismului cu privire la „mentinerea autoritatii“ unor personaje autoritare si dictatoriale care s-au „bucurat de increderea maselor“ si de „sprijinul majoritatii populare“ se potriveste si comunitatii germane din Romania.(...) * Lucrare prezentata in cadrul Seminarului international Minoritati, mosteniri culturale, civilizatie romaneasca contemporana (Bucuresti, 21-22 octombrie 2003). Textul integral poate fi citit pe situl www.divers.ro sau oferit la cerere. www.divers.ro ( Read more... )

Cei mai multi etnici maghiari cred ca Romania merge intr-o directie gresita

Majoritatea maghiarilor (66,9%) din Romania considera, potrivit unui sondaj de opinie, dat publicitatii miercuri 3 decembrie, ca tara merge intr-o directie gresita, in timp ce doar 21,6% dintre cei intervievati cred ca directia este buna, iar 11,5% nu stiu sau nu raspund. Sondajul de opinie a fost realizat, in perioada 10-24 octombrie, la solicitarea UDMR, de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice, pe populatia de etnie maghiara din Transilvania, pe un esantion de 1.200 de persoane. www.divers.ro ( Read more... )

"Exista pericolul unui conflict maghiaro-secuiesc" - Interviu cu Tamas Gaspar Miklos, profesor de filosofie la Universitatea Central-Europeana din Budapesta, realizat de Radio Europa Libera

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Imaginea rromilor in presa romaneasca

Presa centrala din Romania continua sa acorde spatiu problematicii etniei rroma. Numai ca foarte multe dintre articolele publicate sint caracterizate prin tendentiozitate si perpetuarea unor stereotipuri, releva un raport realizat de Agentia de Monitorizare - Academia Catavencu si Romani Criss. In perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2003 au fost monitorizate urmatoarele publicatii: Adevarul, Evenimentul Zilei, Gardianul, Jurnalul National, Libertatea, National, Romania Libera si Ziua. Au fost analizate articolele de informare. Au fost identificate, utilizind cuvintul cheie "rromi" 392 articole, dintre care cele mai numeroase in Romania Libera (73), Adevarul (60), National (59). www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Cine este vinovat pentru incidentele de la Craiova?

Recentele evenimente de la Craiova, in care zeci de etnici rromi au protestat violent impotriva unor presupuse acte de discriminare, readuc in discutie mai multe probleme. Intii de toate, cine are autoritate in comunitati inchise, constituite dupa reguli traditionaliste si care refuza aproape total autoritatea statului? Poate fi explicat etnic un conflict care are multe legaturi cu lumea interlopa? De ce gaseste politia doar solutii bazate pe interventia in forta? Cine este raspunzator pentru aceasta situatie, in care solutiile adoptate ating doar efectele si nu cauzele? www.divers.ro ( Read more... )

"Antisemitismul e o maladie psihica si intelectuala de care societatea nu se poate dezbara" - interviu cu Andrei Oisteanu, antropolog si istoric al religiilor

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Discriminarea - principala problema a imigrantilor in Grecia

In ciuda rasismului si a altor dificultati de ordin economic, mai mult de o treime din imigrantii din Grecia vor sa se stabileasca in aceasta tara, informeaza site-ul ekathimerini.com. www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Savant roman

Dupa Mircea Eliade sau Emil Cioran, pentru a pomeni doar doua nume celebre, o alta personalitate stiintifica este acuzata de anti-semitism si i se refuza astfel unele onoruri. Lui Nicolae Paulescu, inventatorul penicilinei, i s-a refuzat in ultima clipa dezvelirea unui bust la Paris. www.divers.ro ( Read more... )

Nicolae Cajal: www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Libertate de expresie vs limbaj discriminatoriu

Masurile legislative luate in ultima vreme de statul roman privind combaterea oricaror forme de discriminare au inceput deja sa aiba primele efecte. O persoana a fost condamnata pentru propaganda nationalist sovina, iar mai multi jurnalisti au fost amendati pentru opiniile exprimate in paginile unor publicatii. Aceste decizii au stirnit numeroase controverse, noi propunindu-ne sa discutam acum doar despre limitele libertatii de exprimare. Desigur, nu oferim un raspuns definitiv. www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

PSD-Partida Romilor: o relatie ce trebuie imbunatatita

Saptamina trecuta, sub auspiciile fundatiei Project on Ethnic Relations (PER), a avut loc un seminar unde s-a discutat si despre necesitatea ca protocolul dintre partidul de guvernamint si Partida Romilor sa fie concretizat printr-o mai atenta analiza a relatiei dintre cele doua formatiuni. Pentru ca agenda discutiilor a fost mai larga decit am reusit noi sa consemnam in ultimul numar al buletinului DIVERS, va prezentam un punct de vedere asupra intilnirii prezentat de politologul Dan Pavel, presedintele PER-Romania. www.divers.ro ( Read more... )

"Unii maghiari doresc o autonomie deplina a Tinutului Secuiesc" - Interviu acordat de deputatul UDMR Raduly Robert saptaminalului oradean de limba maghiara

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

"Antonescu se face vinovat de moartea a cel putin 250 de mii de evrei romani si ucraineni" - Interviu cu dr. Radu Ioanid, directorul Arhivelor Muzeului Holocaustului din Washington, acordat postului d

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

"Problema regiunii de dezvoltare a Tinutului Secuiesc se afla in stadiu avansat" - Interviu acordat de Kerekes Gabor, vicepresedinte UDMR, cotidianului "Kronika" din Cluj

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

Simetrie diplomatica intre Bucuresti si Budapesta

Ziua Nationala a Ungariei, 15 martie, a furnizat, intre altele, si ocazia de a urmari o interesanta coregrafie diplomatica intre Romania si Ungaria. O coregrafie subsumata si principiului simetriei. Sa spunem mai intii ca atmosfera lui 15 martie in Romania s-a schimbat foarte mult in ultima vreme. Era neverosimil cu mai multi ani in urma ca un oficial de la Budapesta sa fie fluierat de ungurii de la Tirgu-Mures. Maghiarimea era mai solidara in reactii, intrucit primejdia parea sa vina din partea majoritatii romanesti. De altfel, 15 martie era, cel putin in primii ani de dupa 1989, prilej de incriminari reciproce intre romani si unguri. Nationalistii romani arborau cu ostentatie figura lui Avram Iancu, pe care o opuneau lui Kossuth, iar in Parlamentul de la Bucuresti, discursurile antimaghiare dobindeau accente dramatice. Din anul 1997 insa, de cind UDMR acceda, practic, la conducerea Romaniei, lucrurile s-au schimbat treptat, iar simbata, o parte dintre maghiari ajunsi la Tirgu-Mures au dezaprobat, prin fluieraturi, politica pe care o duce guvernul socialist de la Budapesta fata de ungurii din Romania. www.divers.ro ( Read more... )

"Politica de tip confruntativ este un non-sens" - interviu cu analistul politic Peter Banyay, realizat de BBC

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

"Sangre ardiente" - perspective diferite

Spectacolele de moda inspirate din cultura si traditiile rromilor au devenit o obisnuinta. Ultimul dintre acestea, "Sangre ardiente" a fost intens mediatizat, bucurindu-se in general de aprecieri in presa centrala. Nu face exceptie si textul pe care vi-l prezentam mai jos difuzat de catre agentia de presa Mediafax. Exista insa si opinii, indeosebi ale etnicilor rromi, cum ca astfel de spectacole nu sint decit imitatii neizbutite a adevaratelor traditii rromanes, ceea ce este si cazul reportajului Nadiei Lazar. www.divers.ro ( Read more... )

"Nu vom renunta la obiectivul de a avea invatamint in limba maghiara"

Problemele invatamintului in limba maghiara ocupa un loc important in protocolul de colaborare incheiat in acest an intre UDMR si PSD. Una dintre pretentii se refera la infiintarea facultatilor cu predare in limba maghiara in cadrul Universitatii de Stiinta Babes-Bolyai din Cluj. Care sint obiectivele si asteptarile UDMR reiese dintr-un interviu acordat de Ferenc Asztalos, vicepresedintele Comisiei de invatamint a Camerei Deputatilor, emisiunii in limba maghiara a postului Radio Romania. www.divers.ro ( Read more... )

UDMR dupa 13 ani - nevoia de reforma

Continua criticile la adresa politicii conducerii UDMR. Intr-un text apartinind dr. Karoly Vekov, presedintele Platformei Edificarii Nationale din UDMR se arata ca actuala criza prin care trece UDMR, respectiv comunitatea nationala maghiara din Romania este cauzata nu numai de politica dusa de grupul restrins din fruntea Uniunii, ci si de caracterul si natura, respectiv forma de organizare a Uniunii. Platforma face parte din cadrul UDMR. www.divers.ro ( Read more... )

"UDMR a intrat intr-o noua etapa a existentei sale" - interviu cu Marko Bela, acordat emisiunii in limba maghiara a postului Radio Romania - Actualitati

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

"Unica sansa a maghiarimii din Romania este autodeterminarea" - interviu acordat de Katona Adam, presedintele Initiativei Maghiare din Transilvania cotidianului clujean "Szabadsag"

Initiativa Maghiara din Transilvania, platforma crestin-nationala a UDMR, a publicat recent un proiect de autonomie a Tinutului Secuiesc elaborat de catre fostul senator UDMR, dr. Csapo I. Jozsef. Reporterul cotidianului clujean, Makkay Jozsef, a discutat cu Katona Adam despre elaborarea proiectelor de autonomie si despre sansele de punere in practica a acestora. www.divers.ro ( Read more... )

Laszlo Tokes - "Reconciliere fara adevar nu se poate"

In Ajunul Craciunului, intr-o conferinta de presa, pastorul reformat Laszlo Tokes, presedinte de onoare al UDMR, a lansat un nou atac virulent la adresa actualei conduceri a Uniunii, pe care a comparat-o cu fostul Partid Comunist Roman, iar pe conducatorii acesteia cu activistii servili maghiari care au stat in slujba dictaturii comuniste. Intr-un interviu acordat editiei de Transilvania a cotidianului "Evenimentul Zilei", Laszlo Tokes isi explica pozitia, atit fata de conducerea UDMR cit si in ce priveste viitorul relatiilor romano-maghiare. Interviul a fost realizat Mihai Stoica. www.divers.ro ( Read more... )

"Calea unor pozitii ultraradicale, pentru mine nu exista" - interviu acordat de presedintele UDMR, Marko Bela, postului de radio BBC

Reporter: www.divers.ro ( Read more... )

"Este o lipsa de demnitate sa inviti un artist ce s-a dovedit antisemit" - interviu cu Leon Volovici, profesor la Universitatea Ebraica din Ierusalim

In comunitatea evreieasca din Romania, dar mai ales in rindul evreilor din Israel, originari din tara noastra, este de actualitate dezbaterea asupra oportunitatii invitarii la Ierusalim a cunoscutului artist Gheorghe Zamfir. Prezenta acestuia, controversat pentru atitudinea sa antisemita, este in general nedorita, chiar daca nimeni nu ii poate refuza dreptul la libera circulatie. Un interviu pe acest subiect cu Leon Volovici, profesor la Universitatea Ebraica din Ierusalim, cercetator stiintific la Institutul de Studiere a Antisemitismului. Interviul a fost realizat de postul de radio "Vocea Israelului" www.divers.ro ( Read more... )

"Sint impotriva intolerantei care incearca sa ne dezbine" - interviu cu liderul UDMR, Bela Marko

interviu cu liderul UDMR, Bela Marko, difuzat de catre emisiune in limba maghiara a Radio Romania. Interviul a avut loc dupa sedinta Consiliului Reprezentantilor Unionali de la Tirgu Mures www.divers.ro ( Read more... )

Palatul tiganesc: obiect de studiu sau subiect de executie publica?

Socheaza prin opulenta aparenta si printr-un amestec de stiluri si elemente din cele mai diverse: turnulete amintind vag de pagodele japoneze, acoperite insa cu tabla ieftina, coloane oarecum grecesti din materiale proaste, frontoane inalte pavoazate cu marmura, gresie in exces imbracind interioarele largi si cite si mai cite. Acestea sint doar citeva dintre amanuntele care individualizeaza asa numitele "palate tiganesti", case masive, derutante prin amestecul de stiluri si despre care se vorbeste cel mai adesea cu un soi de invidie amestecata cu dispret. Ce se ascunde totusi in spatele acestei realitati? Un raspuns ne ofera arhitectul Catalin Berescu, cadru didactic la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti. www.divers.ro ( Read more... )

Dispute interne in UDMR

Consiliul Reprezentantilor Unionali a pus in lumina inca odata divergentele din cadrul UDMR. Este totusi putin probabila o ruptura, cel putin in viitorul apropiat, chiar daca ideea unui nou partid maghiar a fost vehiculata. Cei care ar dori sa se desprinda de UDMR si de politica sa oficiala ar avea sanse foarte mici sa ramina pe scena politica. Pragul electoral de 5% este factorul care va tine, probabil, Uniunea solidara si la viitoarele alegeri. www.divers.ro ( Read more... )

"Este mai eficient un compromis rational decit impaunarea razboinica" - interviu cu Kovacs Laszlo, ministrul ungar al Afacerilor Externe

Intrebare: Ce rezultate au adus, in cursul vizitei dvs la Bucuresti, convorbirile cu liderii romani? www.divers.ro ( Read more... )