Newsletter
 cauta
Cautare avansata
 
 
MINORITATI


O localitate unica

In Dobrogea, langa Muntii Macinului, traieste de peste 100 de ani o comunitate de italieni. Cioplitori in piatra din tata-n fiu, ei isi pastreaza limba italiana si credinta catolica, spaghetele, cantonetele si dansurile in sapte pasi. Din pacate tinerii pleaca si comunitatea imbatraneste de la an la an, fara prea multa speranta de inflorire.

Satul lor se numeste Greci si ei sunt singurii tarani italieni din Romania. Sunt vinari si gradinari priceputi, dar cel mai bine stiu sa sparga piatra. La Greci mai sunt 70 de familii. In ziua de duminica, de Santa Lucia sau la marile sarbatori religioase (Babbo Natale), italienii din Greci, se intalnesc la Salon (Cabanone), venind fiecare cu gustarile de acasa. Glumesc, interpreteaza cantonete ("Il mazzoin dei fiori", "Arrivata la bella biondina", "Il canto del paisan") si deapana amintiri de altadata, danseaza dansuri populare ("Sette passi") sau se iau cu felurite jocuri distractive: quintillio, bocce sau toni (popice). Traind unii cu altii de peste 100 de ani, romanii si italienii de aici au imprumutat obiceiuri sau retete de mancare: sarmalele si prajiturile de casa, ordinea si disciplina muncii, curatenia casei, gradina si umbrarul. Totusi, italienii pastreaza putine traditii populare.

Pentru diverse boli folosesc mai mereu salvia si uleiul de ricin. Preparatele din porc se pregatesc ca in regiunea italieneasca Rovigo: salam uscat si prosciutto - spata porcului uscata in pod, dupa o tehnica speciala. Acum nu exista in comuna Greci casatorie mixta in care sotul sau sotia romanca sa nu-si fi schimbat religia si sa nu fi invatat bine limba italiana.

Italienii au impus aici o noua meserie - cea de pietrar. O munca dura si plina de primejdii. Multi si-au lasat oasele muncind la cava, adica la cariera, Cine scapa de suflul exploziei sau de pravaliri accidentale nu apuca prea multi ani de pensie din cauza silicozei. Cioplitul pietrei e, adeseori, sinonimul mortii.

Bautura e buna pentru efort, dar si pentru silicoza, zic ei. Sunt mandri ca nu stau prin spitale si spun ca singura explicatie logica a rezistentei lor e tuica de caise. Printre altele, italienii au adus in sat mestesugul gradinii: via ca o livada de meri pitici, neridicata pe spaliere; straturile de ardei si rosii, trase la linie si gradinile cu caisi. Vorbesc despre ei cu multa mandrie, si se recunosc dupa porecla.

Giovanni Senza Paura (cel fara teama) era un laudaros. Giovanni Scorcon era escroc. Cuivit vine de la cucuvea, iar Sachettoni inseamna ca omul era atat de zgarcit, incat lega un saculet (sachettoni) la fundul gainii, ca nu cumva sa se piarda vreun ou.

© Asociatia de Investigatii Media in Balcani
User: Visitor