Dupa 1950 germanii din Romania au reprimit dreptul de vot, dar abia in 1956 si-au redobindit casele si gospodariile de la sate. In urma unei intelegeri intre guvernele roman si cel al Germaniei federale, in anii '70 a inceput "exportul" masiv al etnicilor germani din Romania, ceea ce a dus la scaderea constanta a numarului acestora. Asa ca in 1989 populatia germana mai numara doar aproximativ 250 de mii de personae, in mare masura imbatranita si cu o dispozitie generala mai curand defetista. Lucrurile nu s-au oprit aici, emigrarea germanilor in tara mama continuand masiv si in deceniul al noualea. Asa s-a ajuns ca in present, conform recensamantului din anul 2002, in Romania sa mai traiasca doar 60.088 de persoane de etnie germana, reprezentind 0,28% din intreaga populatie a tarii.

Minoritatea etnica din Romania este reprezentata la nivel politic si cultural de catre Forumul Democratic al Germanilor din Romania (FDGR). Forumul "depune eforturi pentru a crea premisele politico-juridice, lingvistice, culturale si economice necesare dainuirii pe mai departe a minoritatii germane si pentru ca minoritatea germana, componenta loiala a societatii romanesti, sa aiba dreptul de a se exprima si de a participa la luarea deciziilor in toate chestiunile care o privesc", se arata in programul FDGR.

Exista organizatii ale Forumului in aproape toate localitatile din Romania cu o populatie germana semnificativa numeric. Ele sunt cuprinse in cinci asociatii regionale – Transilvania, Banat, Transilvania de nord (zona Satu Mare), Bucovina, Vechiul Regat. In intreaga tara, FDGR are circa 53 de mii de membri.
Comunitatea germana a organizat 70 de centre de intilnire si internate si doua institutii de asistenta sociala (Casa "Adam Muller-Guttenbrunn" din Timisoara si caminul-spital pentru batrini "Dr. Carl Wolff" din Sibiu).

Exista de asemenea 166 de gradinite in limba germana cu circa 5.600 de copii, 120 de scoli si sectii germane (14.500 elevi) si 14 sectii universitare in limba germana cu circa 1 600 de studenti. Nu trebuie trecut peste faptul ca mostenirea culturala lasata in urma de etnicii germani, si indeosebi de sasii transilvaneni, este imensa: acestia au infiintat numeroase orase ardelenesti (Brasovul si Sibiul printre altele), au construit cetati medievale, au dat oameni de stiinta si cultura si nu in ultimul rand au promovat modelul unei comunitati harnice si civilizate.
Astazi, in domeniul cultural functioneaza Teatrul german de stat din Timisoara si cite o sectie de stat la Teatrul de stat "Radu Stanca" din Sibiu, respectiv la Teatrul de Papusi din Sibiu. Exista, de asemenea, cotidianul "Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rum?nien", editat la Bucuresti, saptaminalul sibian "Hermannstadter Zeitung", si un buletin informativ bilunar al Federatiei intitulat “Curier FDGR”.

Televiziunea publica include saptaminal 1-1,5 ore de emisiuni in limba germana, radioul public are zilnic o ora de emisie precum si doua programe regionale radio (Timisoara si Tg. Mures). Reprezentantul in Parlament al minoritatii germane, ales in urma scrutinului din noiembrie 2004, este Ovidiu Gant. Mai merita mentionat ca unul din marile orase ale Romaniei, Sibiul, are ca primar un etnic german, ales constant in ultimii ani pentru calitatile sale de bun gospodar. Situatia nu este unica, intalnindu-se si in cazul altor localitati mai mici din Transilvania.