Newsletter
 cauta
Cautare avansata
 
 
MINORITATI


Perioada contemporana


Incepind cu instaurarea regimului communist in Romania viata comunitatii de aici se degradeaza continuu, mai ales dupa desfiintarea abuziva, in anul 1953, a ultimei organizatii a albanezilor din Romania. S-au inchis totodata granitele, au fost rupte relatiile de familie, unii albanezi au emigrat in America ori Turcia, altii s-au reintors in Iugoslavia (mai ales cei veniti din Macedonia). Dupa al doilea razboi mondial nu a mai existat nici o publicatie care sa cuprinda informatii legate de viata comunitatii, iar unii albanezi de teama opresiunilor nationaliste s-au temut sa-si mai recunoasca nationalitatea. Numai la Bucuresti, din initiativa unor intelectuali, se mai organizau scurte manifestari cu ocazia sarbatoririi Zilei Independentei Albaniei.
In aceste conditii nu este deloc surprinzator ca viata minoritatii albaneze se degradeaza continuu, si pe fondul scaderii numerice continue. Astfel, daca in anul 1893 existau circa 30.000 de albanezi in Romania iar in 1920 aproape 20.000 numai in Bucuresti, pentru ca in 2002, conform datelor ultimului recensamant, sa-si mai recunoasca apartenenta etnica doar 477 (sub 0,10% din populatie Romaniei) Dupa 1990, o parte a comunitatii albaneze din Romania s-a grupat in jurul Uniunii Culturale a Albanezilor (infiintata la 24 mai 1990), care a militat pe plan cultural prin tiparirea de carti si reviste si organizarea de manifestari proprii. Ea a editat ziarul Albanezul si a publicat anuarul cu acelasi nume. Anul 1996 a insemnat si intrarea in Parlamentul Romaniei a deputatului ales din partea UCAR, Oana Manolescu. In 1999 se infiinteaza Asociatia Liga Albanezilor din Romania (ALAR), a carei presedinta devine prof. Oana Manolescu. In anul 2000, alegerile parlamentare au fost castigate de aceasta asociatie, care a devenit si membra in Consiliul pentru Minoritati Nationale. In anul 2004, A.L.A.R. cistiga din nou alegerile parlamentare prin presedinta sa. Din luna iulie 2001, ALAR a primit sprijinul financiar al Guvernului Romaniei pentru activitati de promovare a culturii si traditiilor comunitatii albaneze. Inca de la infiintarea sa, ALAR s-a preocupat in primul rand de rezolvarea situatiilor sociale si umanitare ale etnicilor albanezi din Romania. O alta preocupare a organizatiei a fost aceea de a facilita adaptarea elevilor si studentilor albanezi veniti la studii in tara noastra. Inca din anul 1999, ALAR a initiat o ampla activitate de identificare si promovare a mostenirii culturale a inaintasilor sai. Ea a organizat intalniri socio-culturale in orasele in care albanezii s-au manifestat ca o minoritate activa (Bucuresti, Constanta, Craiova, Ploiesti, Giurgiu, Rm. Valcea etc.).
ALAR a organizat expozitii de arte plastice, lansari de carte, spectacole si manifestari specifice, la radio si televiziune, a participat la festivaluri ale minoritatilor, din care cel mai important este ProEtnica, de la Sighisoara. Asociatia Liga Albanezilor a editat, prin editura proprie - Privirea -, volume de traduceri, reportaje si interviuri, proza si poezie ale membrilor sai. Ansamblul vocal-instrumental Serenada a promovat in Romania, in ultimii patru ani, muzica populara albaneza in concerte si spectacole, iar formatia de dansuri a adus in fata publicului romanesc dansurile specifice zonelor folclorice din Albania. ALAR editeaza lunar revista Prietenul Albanezului, in paginile careia sunt promovate traditiile culturale ale comunitatii, literatura si istoria etniei si ale poporului albanez, legaturile stravechi dintre cele doua popoare.
In ceea ce priveste confesiunile imbratisate de albanezii din Romania, acestia sunt in majoritate crestini. Cele mai multe familii provin din orasul Korcea si din imprejurimi.

© Asociatia de Investigatii Media in Balcani
User: Visitor