Mii de oameni, turisti si localnici, curiosi de-a valma. Spectacole de muzica, dansuri traditionale, proiectii de filme, tirg cu de toate, jazz si blues, dezbateri serioase, kurtos colacs sau langosi. 21 de comunitati etnice participante. Pe scurt, a fost a opta editie a ProEtnica, festivalul minoritatilor etnice din Romania.
Albanezi, armeni, bulgari, cehi, croati, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni, maghiari, polonezi, rromi, rusi lipoveni, ruteni, sirbi, slovaci, tatari, turci si ucraineni. Adica minoritatile nationale din Romania. Plus aromanii, care au doar statut de comunitate etnica. Cu totii s-au strins la Sighisoara, intre 21-24 august, intr-o tentativa de a-si prezenta public – prin muzica, dans, cuvint – traditiile si trasaturile specifice. Si pentru a milita, implicit, pentru recunoasterea si acceptarea diversitatii.
Au fost patru zile pline, antrenante. Programul festivalului a fost structurat pe patru arii tematice: stiintifico-culturala, programul artelor, expozitii din aria artelor vizuale ai artistilor contemporani din rindul minoritatilor si promovarea artei contemporane a minoritatilor.
Totul a debutat joi seara cu parada porturilor populare, a celor 832 de artisti din partea minoritatilor. Imediat dupa deschiderea oficiala, Uniunea Ucrainenilor din Romania a prezentat un spectacol folcloric al Ansamblului Zelenyi Barvinok din Lugoj, urmat de Uniunea Sirbilor din Romania cu formatia Kud 'Izvor' Saravale, care a prezentat cintece si dansuri populare sirbesti. In incheiere Asociatia Macedonenilor din Romania a prezentat ansamblul de dans cu doi solisti Sonte (Soarele) din Bailesti, judetul Dolj.
Si asta nu a fost totul, pentru ca in continuare seara a fost dedicata in totalitate cintecului si dansului. Asa ca a mai putut fi ascultata muzica sirbeasca (ansamblul Skud Sava Tekelija din Arad), vazute dansuri ale italienilor din Iasi sau muzica si dans maghiare cu ansamblul Madaras Gabor din Chibed (Mures).
Seara s-a incheiat exploziv cu un concert – intens sonor si viu din punct de vedere vizual – al jazzmanului Harry Tavitian si al orchestrei Orient Express. Free-jazz si elemente ale traditiei folclorice balcanice sau orientale, energie debordanta, improvizatie sub semnul suprarealismului, solo-uri bazate pe o buna comunicare, toate acestea au constituit ingredientele unui concert apreciat de public.
Ziua a doua a debutat dupa puterile fiecaruia. Cine a stat pina la sfirsitul programului nu avea cum sa se trezeasca prea devreme si de aceea a ratat un program special pentru cei mici, compania “Lumiolar” prezentind un spectacol de papusi traditionale inspirate din basmele minoritatilor.
Altfel, pina la ora 14, cind reincepeau spectacolele formatiilor minoritatilor nationale era recomandata o plimbare printre standurile de prezentare, fie ale mesterilor populari, fie ale unor asociatii de artizani. Bijuterii lucrate de rromi, pielarie si ceramica de la maghiari, kurtos kolacs si langosi, limonada dar si mici, plus o expozitie de mestesuguri traditionale organizata in aer liber, in Piata Muzeului. Aici vizitatorii au putut admira pe slovacii din Nadlac, Ioan Keles, care a prezentat numeroase broderii sau Ana Carolina Dovaly, care a prezentat o specificitate a comunitatii slovace, respectiv incondeierea oualor cu ata si impletitul panusilor de porumb.
Standuri proprii au avut si Uniunea Armenilor, care a prezentat prelucrarea pietrelor semipretioase, confectionarea de bijuterii tip gablont cu pietre semipretioase si obiecte decorative, Uniunea Polonezilor din Romania, care s-a remarcat prin olarit, dar si prin infrumusetarea cu margelute colorate a vesmintelor traditionale. Nu in cele din urma, Comunitatea Rusilor Lipoveni a prezentat preparate traditionale rusesti, Uniunea Ucrainenilor, incondeierea oualor, iar Forumul Democrat German actiunea denumita “Ceramica pentru a fi luata in mina”, cu lectii de prelucrat lutul tinute de mesterul olar Marian Chis. Seara a continuat cu un spectacol sustinut de solistul de muzica ruseasca Radu Captari si cu un recital al formatiei Desperado.
Si a venit si ziua a treia. Care a inclus desigur noi spectacole traditionale, printre care cel al ansamblului “Serenada” al Ligii Albaneze din Romania, al formatiei de dans Eftimos (Uniunea Elena), dansuri germane (Cercul Cultural Banat Ja Romania), dans cu solist – ansamblul Pilisterlu (Societatea Culturala Aromana), din nou dans cu ansamblul folcloric Salasan (Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor), cor si dans cu rusii lipoveni de la Dunaiskie Rozi si Tihii Dunai (Braila).
Extrem de apreciati de public au fost grecii de la grupul Eftimos, dar si ansamblul de dans “Yildizlar” al tatarilor din Kogalniceanu (Constanta) ori formatia cultural-artistica “Karasevska Zora”, a Uniunii Croatilor.
Deoarece anul 2008 este Anul Dialogului Intercultural, la ProEtnica organizatorii si-au propus sa accentueze promovarea artei contemporane si actiunile inter-comunitare si inter-disciplinare, in cadrul programului MELT - Migration in Europe and Local Traditions (Migratie in Europa si Traditii Locale). Asa ca, pe scena din Piata Cetatii au concertat si sighisorenii Tibi Gheza, Alexandru Barabas si Adrian Ivanitchi.
Aproape de miezul noptii a fost pusa si cireasa pe tort: un concert al lui A. G. Weinberger. Evreu din Oradea, dar intai de toate muzician, Weinberger este un cintaret de blues de reputatie internationala. Iar asta s-a vazut si in modul in care s-a comportat pe scena, dar si in reactia publicului.
Ultima zi aduce mereu o tenta de melancolie. E momentul bilantului, al despartirii. Dar la ProEtnica nu s-a simtit acest lucru. Noi formatii ale minoritatilor nationale (printre care
"Cervena ruja" - Bujorul rosu, a rutenilor din Bistra, grupul vocal "Palucenka", al Uniunii Bulgare din Banat, ansamblul “Sureya”, al Uniunii Democrate Turce din Romania sau taraful “Grigore Dinicu”, al Centrului National de Cultura al Romilor.
Iar totul s-a incheiat cu formatia cea mai asteptata de public, “Hara”, care cu aceasta ocazie si-a lansat un nou album, intitulat “Interetnika” si gindit ca un mozaic muzical multicultural, inspirat din toate interferentele muzicale si culturale care exista pe teritoriul Romaniei.
In rest, sa-l citam pe Volker Reiter, directorul Centrului Educational Interetnic pentru Tineret, si omul care e sufletul ProEtnica: “Incepind din anul 2001 si pina acum, festivalul a reunit la Sighisoara mai mult de 6 mii de participanti din partea tuturor comunitatilor etnice din Romania. Iar festivalul ProEtnica a devenit cunoscut si perceput drept o agora a dialogului intercultural”. (DIVERS – www.divers.ro)